EXCLUSIV | Cum am pierdut o parte din generația care a adus ”situația dramatică” istorică de la Bacalaureat. ”Ani mai buni vor fi când învățământul este pregătit să motiveze elevul”

Școala românească a pierdut pe drum 70.000 de elevi din generația care a început școala în 2010 și a ajuns acum în fața examenului maturității. Din cei aproximativ 220.000 de elevi care au intrat în școală în 2010, doar puțin peste 150.000 s-au putut înscrie în 2022 la Bacalaureat, iar dintre ei, au ales să o facă doar 126.000. ”Este cel mai mic număr din istoria postdecembristă, situația este de-a dreptul dramatică”, a atenționat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, care susține că cifrele arată efectele crizei din perioada pandemiei.

Am întrebat un specialist care elaborează programe de educație și un psiholog cum a ajuns școala românească în situația ”dramatică” de care vorbește ministrul Sorin Cîmpeanu. Să fie doar vina pandemiei sau vulnerabilitățile și hibele învățământului românesc, pavate de-a lungul timpului, își fac simțite efectele din ce în ce mai mult?

”Am pierdut în această generație 70.000 de copii”

Ștefan Pălărie, senator și membru al Comisiei pentru învățământ, dar și fondatorul Școlii de valori și inițiatorul unor politici publice în domeniul educației, spune că statistica celui mai mic număr istoric de copii înscriși la examenul maturității este o realitate pe care nu o mai putem ignora și de care nu mai putem fugi.

„Avem cel mai mic număr istoric pentru copiii înscriși la examenul de Bacalaureat. În anul 2010, am avut 220.000 de elevi care s-au încris într-un nou început de învățământ primar. Din 220.000 de elevi, am ajuns în anul acesta în care pot să dea Bacalaureatul doar 150.000 de elevi. Deci, am pierdut în această generație 70.000 de copii. Astea sunt date reale, pe cifrele Ministerului Educației”, susține Ștefan Pălărie.

Discuția despre cauze ar trebui să analizeze cât de mult sunt factori demografici, cât de mulți dintre cei 70.000 de copii au plecat în străinătate și câți dintre aceștia sunt în zona de abandon școlar. O situație reală va putea fi cunoscută din datele obținute la recensământ.

”Din cei 150.000 cu care am ajuns în clasa a XII-a, un sfert nu s-au înscris la Bacalaureat. De aici și cifra minimă istorică a celor înscriși la Bacalaureat. Vom vedea unde  se va situa rata de promovabilitate a Bacalaureatului, dar dacă va fi în linie cu anii anteriori – 46-48% -, vom mai pierde din ei încă jumătate, neluând Bacalaureatul în acest an”, explică senatorul.

„Statul este incapabil să monitorizeze abandonul școlar”

Abandonul școlar, dar și un sistem educațional nereformat sunt, potrivit lui Ștefan Pălărie, cauzele definitorii pentru eșecul învățământului românesc.

Sunt două arii foarte dureroase: una este cea a abandonului școlar și a incapacității statului și a ministerului de a monitoriza aceste lucruri. Eu nu știu să avem situații în timp real cu cifrele de școlarizare ale copiilor înscriși în momentul de față ori transferuri din România în Italia, din România în Spania, în sistemele de educație naționale ale altor state membre”, spune Ștefan Pălărie.

El vorbește și de un al doilea faliment, cel al sistemului educațional nereformat în mod real și neconstruit pe nevoile elevilor, la care se adaugă datele PISA, care arată că sistemul analfabetismului funcțional în România este în zona de gimnaziu sau cea liceală.

”Toate cifrele sunt puternic corelate, iar aici intrăm în zona în care evaluăm prost, evaluăm nestandardizat, sistemul este subfinanțat, salariile profesorilor sunt de mizerie. Ceea ce omite domnul ministru să spună este că soluția, măcar parțială la combaterea pandemiei, ar fi trebuit să fie programul de învățare remedială, implementat la nivel național. Or, acest program a fost un mare fiasco, pe toate planurile. Profesorii implicați în învățământ remedial au fost plătiți aproape un an mai tarziu. Nu a existat o evaluare temeinică nici înainte de remedial, nici la finalul programului.

Am avut – mi-au spus profesori din țară – ore plătite de învățământ remedial la materii halucinante, precum Educație Plastică  – profesorii erau prieteni cu directori, inspectoratul -, în loc ca programele remediale să se concentreze exact pe materiile de bază din care vom avea probe de Bacalaureat. Programul ministerului, uriaș subdimensionat față de necesar, a fost trâmbițat ca o mare soluție la acel moment. Acum, plătim un preț uriaș al acestui fiasco”, explică Ștefan Pălărie.

„Să terminăm cu cercul vicios al imposturii și al neasumării reale de reforme”

„Avem date extrem de triste, dar schimbările sunt doar de poleială. Mie îmi este teamă că inclusiv noul pachet de legi ale educației nu vor fi decât o altă Mărie cu aceeași pălărie și că în realitate mai pierdem încă șansa unei generații pentru 10-15 ani.

Cât despre oazele de normalitate și de excelență printre copii și profesori, Ștefan Pălărie susține că acestea există, dar performanțele lor sunt legate extrem de puțin de calitatea sistemului educațional din România.

Factorii de performanță țin în mică măsură de sistemul școlar. Mai degrabă țin de un mediu familial înstărit care prioritizează educația, de modele din partea părinților de importanță a disciplinei și a lucrului către educație, combinat cu unu-doi profesori de excepție, foarte loiali și foarte pasionați de a lucra cu copiii.

Asta a creat performanța în sistemul școlar și asta îi face, din păcate, pe cei din minister să se laude cu olimpiade sau cu rezultate excepționale, când aceste rezultate extraordinare nu au nicio legătură cu sistemul. Ce am putea face este să terminăm cu cercul ăsta vicios al imposturii și al neasumării reale de reforme”, afirmă Ștefan Pălărie.

Psiholog: „Elevul, dacă nu este motivat, nu învață„

Psihologul Tudora Sima a punctat, la rândul ei, faptul că sistemul educațional din România nu era pregătit pentru trecerea la învățământul online. Aceasta susține că schimbările din educație se vor produce cu adevărat atunci când elevul va fi motivat să învețe.

”Pandemia nu este singurul motiv pentru ceea ce s-a întâmplat la înscrierile de la Bacalaureatul de anul acesta. Învățământul nostru a pornit de la stadiul de nepregătire pentru online. Cine era pregătit să facă învățământ online? Și spun eu, pe propria-mi piele, că învățământul online este mai pretențios decât învățământul față în față, de la catedră către studenți și elevi. Este cu totul altceva și probabil că există multe, foarte multe cauze care au contribuit.

Au avut libertate totală să-și gestioneze timpul cum vor, să-și închidă microfonul dacă profesorul nu le plăcea. Învățământul românesc nu a fost pregătit pentru a preda online. Plus tehnica, nu toți copiii au posibilități tehnice să intre online. Să ne gândim la o familie care are trei copii și toți trebuie să meargă la școală, să facă online cursuri, cu un singur calculator”, explică psihologul.

În plus, Tudora Sima susține că școala românească nu pregătește elevii pentru ce cere piața, iar pandemia a schimbat acest lucru în mentalul tinerilor care optează să se pregătească mai mult pentru ce cere piața, și nu pentru a face performanțe școlare.

Vor veni ani mai buni dacă învățământul este pregătit să motiveze elevul. Pentru că elevul, dacă nu este motivat, nu învață. Or, scopul, miza pentru educație este pierdută de către învățământul nostru. Copiii de liceu cred că s-au uitat mai bine la compatibilitatea dintre ce cere piața și cu ce-i pregătește școala. Pentru că școala nu îi pregătește pentru ce cere piața. Mersul, direcția trebuie s-o dea școala”, susține psihologul.

Cum a scăzut în ultimii ani numărul absolvenților de liceu care s-au înscris la Bacalaureat

În anul 2008, au fost 225.000 de elevi înscriși la Bacalaureat, iar până în 2012 au fost peste 200.000 de absolvenți de liceu care au susținut examenul maturității. Dacă în 2020 au fost 155.000 de elevi înscriși la Bacalaureat, numărul candidaților a scăzut, în 2021 la 133.000, iar acum s-a ajuns la doar 126.000 de candidați care vor să susțină probele de la examenul de Bacalaureat.

Dacă ne referim doar la absolvenții de liceu din acest an, din cei 150.000 – care sunt cu 20% mai puțini față de anul trecut -, doar aproximativ 111.000 s-au înscris la Bacalaureat, restul până la 126.000 fiind candidați care au terminat liceul în anii trecuți.

Datele au fost anunțate recent de ministrul Educației. „Numărul celor înscriși la Bacalaureat este cel mai mic din istoria postdecembristă a României. Și înainte de 1989 aveam, de asemenea, un număr mult mai mare”, a atenționat Sorin Cîmpeanu.

La începutul anului școlar au fost înscriși 151.906 elevi în clasele a XII-a și a XIII-a, dar doar 126.454 s-au înscris la sesiunea din iunie a Bacalaureatului.

În ultimii ani, efectivele de elevi cuprinse în sistemul de învățământ preuniversitar au fost în scădere de la un an la altul. În anul școlar 2020/2021, sistemul de învățământ preuniversitar a cuprins 2.903,4 mii de elevi, înregistrând o scădere de peste 43 de mii de elevi față de anul școlar anterior, potrivit datelor din Raportul privind starea învățământului preuniversitar din România în 2020-2021.

„Tendința de scădere a efectivelor de elevi s-a înregistrat la nivelurile preșcolar, primar, gimnazial, postliceal, iar la nivelurile de învățământ liceal și profesional ușoare creșteri ale efectivelor de elevi”, mai scrie în raport.

Calendar Bacalaureat 2022

Prima sesiune a examenului de Bacalaureat 2022 a început luni 6 iunie, cu probele orale și de competențe. Probele scrise ale examenului de bacalaureat vor fi susținute în perioada 20-23 iunie.

Probele de evaluare a competențelor la Bacalaureat:

6 – 8 iunie: Proba A – evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română;
8 – 9 iunie: Proba B – evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă;
8 – 10 iunie: Proba D – evaluarea competențelor digitale;
14 – 16 iunie: Proba C – evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională.

Probele scrise de la Bacalaureat:

20 iunie – examenul la Limba şi literatura română
21 iunie – proba obligatorie a profilului și specializării
22 iunie – proba la alegere a profilului şi specializării
23 iunie – proba la Limba și literatura maternă

Primele rezultate vor fi afișate în 27 iunie (până la ora 12:00) și în aceeași zi vor putea fi depuse contestațiile (până la ora 18.00). Afișarea rezultatelor finale va avea lor pe 1 iulie.